CATEDRALA MITROPOLITANĂ "SF. TREIME "

Dorinţa zidirii unei catedrale ortodoxe a aparţinut mitropolitului Andrei Şaguna incă din 1857 an in care primeşte acceptul conducerii de la Viena de a ridica o catedrală pentru românii ortodocşi transilvăneni. In urma apelurilor facute s-a inceput organizarea colectei propriu-zise, primul donator fiind insusi Imparatul Francisc-Iosif I care a donat 1000 de galbeni, urmat apoi de guvernatorul Transilvaniei, de mitropolitul Saguna si de multi altii.

Pe locul ales pentru constructia bisericii exista o bisericuta greceasca care a fost demolata in 1902. 
Lucrarile au inceput in anul 1902 si au continuat pana in 1904, cand biserica a fost pusa sub acoperis, fiind coordonate de catre arhitectul Sibiului de atunci Iosif Schussnig. Planul catedralei a fost acceptat in urma unui concurs la care s-au prezentat 31 de arhitecti, fiind declarat castigator planul arhitectilor Virgil Naghy si Iosif Konemer. Constructia bisericii catedrale este caracterizata printr-un vast portal romanic, flancat de două masive turnuri rectangulare cu o inălţime de 45 metri, ce creează contrapondere la impozanta navă bizantină, inspirată in mod evident din arhitectura bazilicii constantinopolitane Sfânta Sofia. Diametrul cupolei este de 15 m, iar inălţimea in interior este de 34,70 m, greutatea acesteia fiind susţinută de patru pandantivi puternici acoperiţi in exterior de cele patru turnuleţe octogonale.

Pictura bisericii ca si a iconostasului a fost realizata de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, judetul Sibiu.
La 30 octombrie 1903 au fost sfinţite şi ulterior inălţate crucile celor două turnuri de 1,50 m inălţime, realizate la Sibiu, dar aurite la Viena, iar candelabrul a fost realizat in urma unui concurs de către firma Zeiser, Habinger şi Cnie din Viena.
La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu alaturi de un ales sobor de preoti si diaconi. La sfintire a fost prezent si profesorul Nicolae Iorga.
In decursul vremii, Catedrala din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita, in vremea noastra, cu o frumoasa pictura neobizantina executata de Iosif Keber si Anastasie Demian.

Str. Mitropoliei 33-35
Biserica se poate vizita zilnic

BISERICA ROMANO-CATOLICA "SF. TREIME "

Biserica a fost construită de iezuţi intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez pe locul clădirii unde a funcţionat o farmacie. A fost sfinţită in 13 septembrie 1733 de către episcopul Transilvaniei Gregor von Sorger. Clădirea a fost restaurată in anii 1971-1975, iar pictura in anii 1977 - 1978. Turnul, care este detasat de navă, a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si o cupolă. La nivelul străzii, turnul prezintă un gang boltit care permite accesul spre Piata Mică.

Ceasul din turn cu cadrane spre cele două piete, datează din 1838.In capătul opus turnului, coama acoperişului este prevăzută cu un turnuleţ lanternă.Exteriorul monumentului este destul de sobru, celor şapte ferestre de la primul nivel (spre Piaţa Mică există doar şase axe) fiindu-le suprapuse altele, mai mici, dreptunghiulare, având ancadramente de piatră cu ecuson central. 
In flancurile faţadei spre Piaţa Mare se află două uşi de formă dreptunghiulară, incoronate cu câte un segment de cerc profilat: prima facilitează accesul in biserică, următoarea in casa parohială.

Acoperişul bisericii este in două ape, coama paralelă cu faţadele laterale, are spre Piaţa Mare trei lucarne semicirculare de tablă şi o lucarnă mare, dreptunghiulară cu fronton triunghiular acoperit in două ape.
Structura interioară este cea de biserică sală de formă dreptunghiulară, avand o tribună pe latura sudică. In interior se remarcă pilaştri masivi de susţinere a bolţii.
Initial, interiorul bisericii era văruit in alb iar geamurile aveau sticla incoloră, deci biserica era mult mai luminoasă decat acum.
Orga, confectionată de firma Karl Hesse din Viena, a fost instalată in anul 1860. Pictura navei aparţine pictorului german Ludwig Kandler si a fost realizată in 1904.

Dintre elementele valoroase din interior menţionăm:
- fresca reprezentând Maria cu pruncul ce decorează altarul principal, opera pictorului Anton Steinwald (1777);
- altarele laterale, plasate in spaţii compartimentate prin coloane dorice dublate, care datează din perioada constructiei bisericii . In forma sa originală se pastrează altarul Sfantului Iosif.
- monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747) comandant militar al Transilvaniei intre 1744-47. Lucrare în relief inalt şi rondo-bosso din bronz al sculptorului Anton Schuchbauer din Cluj (1719 - 1789). Reprezintă un cartuş dreptunghiular ce conţine inscripţia comemorativă, deasupra căruia pe o coloană este plasat medalionul cu portretul defunctului, precum şi blazonul familiei sale. De o parte şi alta apar reprezentări alegorice ale Victoriei, Credinţei, Speranţei şi Milei;
- confensionalele in stil baroc care datează din sec. XVIII
- vitraliile ferestrelor executate in 1901 la Budapesta.

Piaţa Mare 3 (P-ţa Mică 4)
Biserica se poate vizita zilnic

BISERICA PAROHIALĂ EVANGHELICĂ "SF. MARIA"

Biserica Evanghelica este una dintre cele mai impresionante cladiri din Sibiu. A fost ridicata in sec XIV pe locul unde exista o veche biserica inca din secolul 12. Cladirea este dominata de turnul pe sapte nivele cu cele patru turnuleţe pe colţuri, semn ca orasul avea dreptul de condamnare la moarte. Cu inalţimea de 73,34 m, turnul este cel mai inalt din Transilvania.

Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o orgă in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in 1585. Noua orgă a fost construită de către firma Wilhelm Sauer (Frankfurt / Oder) si montată in biserica sibiană in anul 1915.
Inventarul mobil al Bisericii Evanghelice de la Sibiu, unul dintre cele mai impresionante lacasuri de cult gotice din Romania, este deosebit de valoros. Chiar daca o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiti mesteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate in biserica. In cor, in axul bisericii se afla una din cele mai frumoase cristelniţe de bronz existente in ţara noastra. Are forma unui potir cu talpa, picior, nod si bazin, fiind decorat cu o serie de inscripţii gotice.

De asemenea, pe suprafata sa, sunt realizate 228 de plachete in relief, multe din ele reprezentari figurative de influenta bizantina. Cristelnita dateaza din anul 1438 fiind opera mesterului Leonhardus. Se presupune ca a fost turnata din bronzul tunurilor turcesti capturate de catre sibieni in 1437. 
Incepand cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit si ca loc de inmormantare pentru primari, comiti sau alte personalitati sibiene. In anul 1796 se interzic inhumarile in biserica, dar cu toate acestea, se va mai face o exceptie in anul 1803, cand trupul neinsufletit al baronului Samuel von Brukenthal va fi depus in cripta amenajata langa amvon. Pietrele funerare care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii in anul 1853 si incastrate in zidurile ferulei, obtinandu-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unica in Romania.


Piata Huet:Biserica se poate vizita in intervalul orar 10.00 - 18.00 (vara) si 11.00 - 16.00 (in restul anului).
Pe perioada de vara, in fiecare miercuri seara, aici au loc concerte de orga.

BISERICA URSULINE

Prima cladirea ridicata pe acest loc in 1474 a fost o manastire dominicana care a functionat pana in 1543, cand, cu ocazia reformei religioase ce a determinat trecerea unei mari parti a populatiei sasesti la religia lutherana, lacasul de cult a intrat in posesia lutheranilor. Mai tarziu biserica este predata maicilor ursuline (mentionate in Sibiu din anul 1718), care o reconstruiesc cu incepere din 1728. Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarca poarta principala, geamurile si stilpii de protectie.

Biserica are un portal gotic incheiat in arc frant, deasupra acestuia intr-o nisa cu doua coloane se afla sculptura policroma a Sf. Ursula. 
Interiorul bisericii, construit initial in stil gotic, a fost transformat de maici in stil baroc. In 1948 cladirea a fost nationalizata, iar din 1992 in ea oficiaza slujbele Biserica greco-catolica. 
In biserica sint trei altare de origine recenta. Pe altarul principal este o pictura in ulei care reprezinta coroana Maicii Domnului, altarul lateral stinga este impodobit cu o pictura in ulei care reprezinta aparitia Sfintei Mucenice Ursula in fata Sfintei Angela Merici, fondatoarea ordinului Ursulinelor. 
Deasupra este tabloul Sfintului Emeric, iar la dreapta, simetric cu cel sting, este al doilea altar lateral, cu pictura in ulei reprezentind-o pe Sfinta Angela instruind copiii.

In ambele parti ale navei sint statuile unor sfinti care au fost apreciati in mod deosebit de maici.
O deosebita importanta se acorda inscriptiei de deasupra arcului de triumf care reaminteste de binefacatoarea bisericii, imparateasa Maria Tereza.

Str. General Magheru 38
Biserica se poate vizita zilnic

BISERICA FRANCISCANA

Biserica gotica sprijinita de contraforturi, cladirea intitiala a apartinut sec. XV. In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna deasupra laturii nordice. Deasupra arcului de triumf este reprezentata scena Sf. Francisc chemand pasarile, o pictura eclectica de la inceputul sec. XX. De o parte si alta a altarului principal se gasesc alte doua altare in acelasi stil baroc. Initial biserica a apartinut ordinului clarisselor, intrand in posesia Franciscanilor in 1716. In interior mai retine atentia, in nordul corului, monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatra.

Partea centrala consta dintr-o inscriptie comemorativa, iar cea inferioara, un sarcofag, este decorata cu alegoria Victoriei. 
In biserica se afla un cenotaf dedicat baronesei Adriana Andlern, nascuta Engelshoffer (decedata in 1700), iar in cripta (care nu este deschisa publicului) se afla mai multe pietre funerare, dintre care mentionam pe cea a lui Iohann Haller, guvernator al Transilvaniei (decedat 1786), si a sotiei sale Sophia Daniela de Vargyas care sunt decorate cu blazoanele acolate ale defunctilor. Din inventarul bisericii mai retinem existenta unei Madone cu pruncul, sculptura gotica (sec. XV) in lemn policrom. 
Biserica a fost restaurata ultima oara in anul 1972. Alipita bisericii este cladirea care adapostea fosta manastire.

Str. Selarilor 14 
Biserica se poate vizita zilnic

BISERICA DIN GROAPĂ "BUNA VESTIRE "

Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia dupa ce biserica a fost distrusa de cutremurul din 26 oct. 1802. Este o biserica mica de tip sala cu un turn vestic in 3 nivele. Interiorul bogat pictat a fost realizat dupa 1960 de catre Nicolae Brana.Pe balustrada tribunei se gasesc portretele in ulei ale celor trei ctitori: Hagi Constantin Popp, Stana Petru Luca si Pauna Constantin Popp.

In cimitirul situat langa biserica isi dorm somnul de veci pe langa ctitorii bisericii, personalitati de seama ale spiritualitatii romanesti din sec. XIX:

Vasile Moga (1774 - 1845) - primul episcop ortodox roman al Transilvaniei, 
mitropolitul Miron Romanul (1874-1898), 
Ion Metianu, episcop al Aradului intre 1875 si 1898 si mitropolit din 1898 pana la 1916, 
Moise Fulea (1863), director al Scolilor nationale romanesti din Ardeal, 
scriitorul si pedagogul Zaharia Boiu (1836-1903), 
Meletie (ultimul paroh al Capelei Grecesti din Sibiu), 
Eliade Manase (mort in 1813, doctor in medicina si filozofie, director al Academiei Domnesti din Bucuresti), 
Ioan Piuariu Molnar (mort in 1815, doctor oftalmolog), 
carturarul Vasile Aaron (1822), 
academicianul Iosif Hodos (1880) si 
scriitorul Ioan Codru Dragusanu (1812 - 1884).

Str. Justiþiei 5 
Biserica se poate vizita zilnic

BISERICA DINTRE BRAZI

Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel. Biserica mai este cunoscuta si sub numele de "Biserica dintre brazi". Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica. Apare ca o biserica sala care sustine o cupola pe tambur de forma ovala. Atat fatada cat si interiorul poarta elemente baroce cum ar fi coloana masive, pilastrii si motivul scoicii.

In micul cimitir din jurul bisericii se gasesc numeroase monumente funerare declarate monumente istorice: 
Ghe. Baritiu (1812-1893) Monumentul funerar constand dintr-un obelisc de marmura neagra a fost ridicat de familie in 1900 si apartine mesterului I. Roubischeck.
Al. Papiu Ilarian (1828-1877) istoric si filolog, membru al Academiei Romane. Monumentul a fost ridicat in 1880 de sculptorul Carol Cauner. Bustul de marmura alba este plasat pe o coloana canelata de 1,27 m. 
David Urs, baron de Marginime (1816 - 1897), ofiter roman de graniceri, participant la Revolutia de la 1848. Monumentul este realizat din piatra alba.
Ioan Ratiu (1828 - 1902), avocat si om politic. Monumentul este un obelisc din marmura neagra inalt de 3 metri.
Iosif Sterca Sulutiu (1827 - 1911), om politic si presedintele Bancii Albina. Monumentul este un obelisc de marmura neagra inalt de 2,8 m, realizat de I. Roubischeck.

Str. Reconstrucţiei 17

BISERICA REFORMATA (CALVINA)

Biserica, construita intre 1783-1786, se prezinta ca un monument sobru, remarcandu-se prin fatada ingusta in stil baroc.
Interiorul sobru, impus de canoanele cultului calvin, ne ofera imaginea unei biserici-sala cu absida.
In partea de vest a bisericii, se poate remarca orga, amplasata pe o tribuna sustinuta de doi stalpi masivi

Str. Mitropoliei, nr. 9

BISERICA "VIZITA MARIEI LA ELIZABETHA "

Biserica cu hramul "Sf. Elisabeta" a fost construita intre anii 1767-1771.
A fost ridicata impreuna cu Orfelinatul Terezian din ordinul direct al imparatesei Maria Tereza.
Stilul bisericii este baroc tarziu-stil iezuit, fara ornamentatii, cu altarul central tip castel si doua altare laterale, amvonul este in stil baroc contemporan.
Altarele din interior au fost aduse din Viena si prezinta scenele "Maria calcand pe sarpe", "Sf. Tereza de Aquila" si "Sf. Francisc de Assisi".
Biserica are o fatada in stil baroc portalul fiind flancat de doua nise care se incheie cu motivul scoicii baroce. In partea superioara se ridica un mic turnulet metalic.

Str. Gladiolelor, nr 4-8

BISERICA AZILULUI

Este o biserica hala construita integral din caramida; in acest loc a functionat si primul spital din Sibiu, atestat documentar in anul 1292. Nava bisericii azilului apare sub aspectul unei sali de spital medieval, aici au existat camere care comunicau cu nava la nivelul parterului si cu spatiile de la etaj

Str. Azilului nr. 4

BISERICA "SF. LUCA"

Datează din 1791 fiind biserica de cartier a maierenilor.

Biserica este construită în stil romanic, în formă de navă. Deasupra pronaosului se află cafasul pe întreaga suprafaţă. În partea de vest, se ridică un turn pe trei nivele şi clopotniţa.

Biserica este zidită din cărămidă şi este acoperită cu ţiglă faianţată.
Sfântul altar, spaţios, este încheiat cu un zid semicircular, luminos, cu trei ferestre mari.

Iniţial, biserica a fost pictată parţial, iconostasul şi cafasul.

Din vechea pictură se mai păstrează doar pictura pe cafas, în tehnica fresco.

Str. Lunga 25

SINAGOGA

A fost construită în anul 1898.
Sinagoga este formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular.
Faţada este neogotică dar în partea superioară a acesteia apare o friză de triforii de gen neoromanică.
Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în formă de triforii, iar tavanul este casetat, oarecum în spirit neorenascentist.
Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului este în formă de absidă semicirculară.
Clădirea monumentală cu mare valoare arhitectonică, în exterior are un gard decorativ din fier forjat.

Str. Constituţiei 19